Magor Csibi despre #FeminitateînLeadership

Campania #FeminitateînLeadership continuă cu un interviu cu una dintre cele mai auzite și ascultate voci din țara noastră în materie de leadership, Magor Csibi.

„Leadershipul în care cred și pe care încerc să-l practic se bazează pe umanitate”

Feminitate și masculinitate în leadership. Cum le vezi îmbinându-se? Ce aduce fiecare dintre ele în plus?

Nu cred în stereotipii în leadership. Cred că ideea de bază în a fi lider este că reușești să scoți potențialul maxim din oameni, sustenabil și pe termen lung. Asta înseamnă capacitate de a asculta, capacitate de a empatiza și capacitate de a fi vulnerabil în fața oamenilor.

Leadershipul „masculin” care tinde să domine organizațiile în acest moment este un stil care originează din frică sau nesiguranță. Liderul trebuie să fie puternic, hotărât, deștept sau măcar mai deștept ca cei din jurul lui, neînfricat, fără vulnerabilități și deseori fără sentimente.

Problema este că lipsa vulnerabilităților și a sentimentelor nu este neapărat un element al leadershipului, ci a psihopatiei sau a sociopatiei. Poate asta explică și de ce 1 din 5 lideri de top au caracteristici psihopate.

Nu spun că nu există situații în care să nu fie nevoie de lideri hotărâți, decisivi, rapizi și cu autoritate. Doar că aceste caracteristici sunt mai utile în situații de criză, pe termen lung tind să obosească oamenii și să scadă performanța lor. E un element util, dar utilizarea acestuia trebuie să fie limitată.

Leadershipul perceput ca „feminin” se bazează pe empatie și pe autenticitate. Pe asumarea personalității și a complexității noastre ca oameni. Nu aș numi asta leadership feminin, ci leadership.

Citește și: Laura Ștefan: „Am un stil de leadership participativ cu multă orientare către autonomie”

Cum îți caracterizezi stilul de leadership?

Ca o luptă continuă. Sunt conștient de ceva vreme de ceea ce fac bine și care sunt punctele mele care pot fi îmbunătățite, însă călătoria este lungă. Cel mai important lucru mi se pare că este blândețea, mai ales cu noi înșine. Este foarte greu să fii înțelegător și empatic cu oamenii din jurul tău, dacă nu ești cu tine.

Leadershipul în care cred și pe care încerc să-l practic se bazează pe umanitate. Suntem oameni și suntem imperfecți, dar cu potențial, cu vise și cu energie. Dacă vrem să lucrăm în echipă, atenția trebuie să fie cel puțin la fel de mult pe ceilalți, cât este pe noi. Pentru asta e util să fim dispuși să ascultăm mai mult decât vorbim, să căutăm comportamentele bune, nu să vânăm greșeli și să reușim să ne punem mereu în pantofii celuilalt.

Confortul adus de o cultură sănătoasă e cel care aduce rezultatele și nu obsesia pe cifre. Iar pentru asta este nevoie să vedem omul în întregul său, nu doar profesionistul care vine la muncă.

Care au fost acțiunile prin care ai dovedit că ești lider în situațiile de criză?

Nu am fost un lider bun. Probabil nici acum nu sunt. Cred că e un proces care necesită atenție și învățare continuă.

Faptul că o bună parte a carierei mele am ales să iau drumul bătătorit și să aleg modelul de leadership cel mai frecvent, al liderului invulnerabil, decisiv și hotărât m-a ajutat în crize. Am luat decizii rapide, mi-am asumat deciziile și am direcționat rapid oamenii ca să răspundem în timp la provocările apărute.

Problema e că rareori am reușit să nu fac asta în momentele fără criză. Iar momentele de criză, din fericire, sunt mult mai rare decât cele cu tensiune, iar asta a făcut că eficiența mea în afara crizelor să fie una scăzută.

Citește și: Amalia Sterescu despre #FeminitateînLeadership

Cât de mult folosești empatia și intuiția în leadership? 

Încerc să nu mă bazez pe intuiție. E ok să ai instincte, bazate pe experiențele și cunoștințele tale, însă și mai bine este să-ți analizezi deciziile înainte să le aplici. Multă vreme am crezut că sunt născut să fiu lider și că am instincte mai bune decât majoritatea oamenilor. Acum știu că majoritatea dintre noi crede asta. E bine să ai instincte și intuiție, însă asta nu poate să fie o scuză pentru a nu pregăti și documenta deciziile noastre cele mai importante.

Despre empatie cred că este ca un mușchi. Cu cât îl exersezi mai mult, cu atât îți vine mai ușor să empatizezi. Am unele momente în care mi-e incomod să fiu empatic, pentru că sentimentele pot fi foarte intense. Per total însă cred că empatia îți deschide o nouă dimensiune în viață și e păcat să nu vrem să vedem asta.

Ce lider, carte sau podcast te inspiră ca lider? 

Liderul meu favorit și modelul meu este Harry Potter. Mă inspiră foarte mult modestia lui naturală și faptul că nu vrea nici poziție, nici putere. Mi-ar plăcea să am valorile atât de bine definite și să pot să trăiesc atât de asumat ca el.

Din realitate, ascult regulat podcastul The History of Rome, iar de acolo liderii mei favoriți sunt frații Grachus sau Cincinattus.

Citește și: Alina Gabriela Burlacu despre #FeminitateînLeadership

Care sunt acele obiecte datorită cărora te simți empowered în cadrul unei întâlniri?

Telefoanele și laptopurile lăsate afară. Mi se pare că dacă cineva intră într-o întâlnire cu mine, doar cu o foaie și un pix, înseamnă că este curios, vrea să mă asculte și să mă vadă, iar asta mă încurajează să fiu și eu la fel. Îmi plac și obiectele care spun ceva despre omul cu care vorbesc. O ceașcă care are o cauză sau un mesaj, o agendă, orice.